Autorul şi editorii doresc să recunoască public favoarea lui Dumnezeu care le-a permis să se identifice cu răspândirea acestui volum şi cu rezultatele lui -- lumină, bucurie, pace, legătură cu Dumnezeu pentru multe suflete înfometate, însetate, tulburate. Prima ediţie în forma prezentă a apărut în 1886. De atunci a urmat o ediţie după alta, în succesiune rapidă şi în douăzeci de limbi diferite, până când acum sunt aproape cinci milioane de exemplare în mâinile oamenilor din toată lumea.

Nu putem spera că toate aceste cărţi au fost citite; dar scrisorile care vin continuu ne asigură că ele lucrează cu putere în inima şi mintea oamenilor de pretutindeni. Mii de oameni ne scriu că au fost influenţaţi -- unii care nu acordau nici o atenţie Bibliei ca revelaţie divină pentru omenire. Alţii scriu că au fost atei sau aproape atei, deoarece înainte nu L-au cunoscut pe Dumnezeul cel adevărat şi Planul Veacurilor cel adevărat, şi că n-au putut accepta, aprecia sau venera persoanele puse de obicei în faţa lor în crezuri.

Cu mai bine de cinci ani înainte de publicarea acestui volum, am publicat în esenţă acelaşi material sub altă denumire şi diferit prezentat. Cartea aceea era intitulată „Hrană pentru creştinii cugetători”. Stilul ei era diferit, prin aceea că în primul rând ataca eroarea -- o dărâma, iar apoi în locul ei înălţa structura Adevărului. În cele din urmă am învăţat că acesta nu era cel mai bun mod -- că unii se alarmau văzându-şi erorile căzând şi nu reuşeau să citească destul de mult ca să prindă o lucire a frumoasei structuri a Adevărului în locul erorilor dărâmate.

((ii))

Volumul prezent a fost scris dintr-un punct de vedere opus. Prezintă Adevărul, îi arată puterea şi frumuseţea, iar apoi sugerează îndepărtarea erorii, nu numai ca nedorită, dar absolut inutilă şi foarte dăunătoare. În acest fel cititorul Planului Divin al Veacurilor găseşte la fiecare pas o întărire a credinţei şi o mai mare apropiere de Domnul, şi, prin urmare, o încredere că este pe calea cea bună. După ce Adevărul este văzut, tot mai mult se observă că erorile sunt absurde, fără valoare, dăunătoare, şi sunt cu bucurie abandonate.

Marele adversar, desigur, n-are deloc iubire pentru ceva ce deschide ochii poporului lui Dumnezeu, ceva ce creşte respectul pentru cartea lui Dumnezeu şi risipeşte încrederea în crezurile omeneşti. De aceea, marele adversar, după cum ne-am fi putut aştepta, este foarte împotriva acestei cărţi. Puţini îşi dau seama de puterea şi şiretenia lui Satan; puţini îşi dau seama de sensul cuvintelor apostolului cu privire la acest „prinţ al întunericului” care se preface într-un slujitor al luminii pentru a lupta împotriva Adevărului şi a-i nimici influenţa. Puţini îşi dau seama că adversarul nostru cel viclean caută să folosească pe cei mai buni, cei mai energici şi cei mai influenţi din poporul lui Dumnezeu, pentru a împiedica strălucirea luminii şi pentru a ţine Planul Divin al Veacurilor departe de popor.

Puţini îşi dau seama că de când a început formarea crezurilor, anul 325 d. Cr., practic n-a existat studiu biblic timp de o mie două sute şaizeci de ani. Puţini îşi dau seama că în acel timp crezurile s-au fixat în minţile a milioane de oameni, încătuşându-i în erori îngrozitoare şi orbindu-i în privinţa caracterului divin de Înţelepciune, Dreptate, Iubire şi Putere. Puţini îşi dau seama că de la Reformă -- de când Biblia a început să revină în mâinile poporului -- reformatorii, bine intenţionaţi dar înşelaţi, au fost orbiţi şi dezavantajaţi de erorile trecutului şi unul după altul au ((iii)) servit pentru a ţine poporul în întuneric. Puţini îşi dau seama că studiul biblic adevărat, aşa cum s-a practicat în Biserica timpurie, în zilele apostolilor, numai acum a revenit pentru cei care studiază Biblia.

În ediţiile de început ale acestui volum a fost folosit titlul „Aurora Mileniului”; dar am constatat că unii au fost înşelaţi prin aceasta, gândind că este un roman. Pentru ca nimeni să nu poată fi înşelat şi nimeni să nu cumpere fiind astfel înşelat, mai târziu am adoptat titlul serial prezent, „Studii în Scripturi”, pe care nimeni nu-l poate înţelege greşit.

Ne-au venit multe întrebări în legătură cu motivul pentru care aceste cărţi nu se pot găsi în librării. Răspunsul nostru ar fi că, deşi librarii ar fi bucuroşi să aibă aceste cărţi, există anumiţi religioşi zeloşi care nu le-ar permite vânzarea -- ameninţând cu boicotul. Acest lucru a părut la început ca un mare dezastru -- ca şi cum puterea adversarului ar fi permisă să împiedice răspândirea Adevărului. Dar Dumnezeu a condus cu îndurare această acţiune, aşa încât astăzi, probabil, nici o altă carte nu are aşa o circulaţie largă şi stabilă ca şi acest volum. Cei care din prejudecată au refuzat să citească această carte şi au luptat împotriva ei, au făcut aşa fiindcă au crezut falsităţi, denaturări.

Multe din aceste cărţi au fost arse de oameni care niciodată nu le-au citit, dar care au fost influenţaţi de denaturări. Întocmai aşa a fost în Evul Mediu cu urmaşii lui Isus care au suferit martiriu. Da, însuşi Isus a suferit din partea celor care nu L-au înţeles pe El şi învăţăturile Lui, după cum Sf. Petru în mod accentuat declară: „Şi acum, fraţilor, ştiu că din neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi mai-marii voştri” (Faptele 3:17); „căci dacă ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul Slavei”. 1 Corinteni 2:8.

Dar dacă vrăjmaşii acestei cărţi au fost amarnici, nedrepţi, nesinceri, prietenii ei sunt în aceeaşi măsură ((iv)) calzi şi zeloşi. Milioanele de exemplare din mâinile oamenilor au ajuns aproape toate prin prietenii acestei cărţi, care, din iubire de Adevăr, şi-au dat timpul şi energia pentru circulaţia ei largă. În timp ce scriem aceste rânduri, avem cunoştinţă despre faptul că aproximativ şase sute de creştini din toate categoriile sociale „au lăsat toate” afacerile, chemarea şi ambiţiile pământeşti, ca să poată slăvi pe Domnul şi să binecuvânteze pe sfinţii Săi înfometaţi, punându-le acest volum în mâini. Printre aceştia sunt doctori, profesori, infirmiere, predicatori, bărbieri, mecanici, oameni de toate condiţiile, care, atinşi ei înşişi în inimă de iubirea lui Dumnezeu, sunt nerăbdători să ducă binecuvântarea şi la alte inimi şi minţi.

Cărţile se vând la un preţ mic, şi aceşti colportori care le duc publicului de abia îşi scot cheltuielile. Totuşi ei se bucură cu atât mai mult cu cât uneori au privaţiuni şi sunt socotiţi vrednici de a suferi unele inconvenienţe şi lipsuri pentru Domnul, pentru Adevăr şi pentru Fraţi. Lucrarea cea bună merge înainte, Mesajul Vieţii în Cristos trece din mână în mână. Randamentul prezent al acestui volum este enorm. Fie ca binecuvântarea lui să fie proporţional tot atât de mare în zilele viitoare ca şi în trecut. Autorul şi editorii nu pot cere mai mult.

Cu cele mai bune urări pentru toţi cititorii,
Servul vostru în Domnul,
Charles Taze Russell
Brooklyn, N.Y.,
1 Octombrie, 1916